Prima publicationEdit
AllMusic afirmă că cea mai veche versiune tipărită a melodia este de pe un manuscris francez din 1780 (manuscris 300 în colecția de manuscrise de la Biblioteca Națională din Paris). Manuscrisul este intitulat „Recueil de Timbres de Vaudevilles”, iar Bibliothèque Nationale estimează că a fost tipărit între 1775 și 1785. Melodia Frère Jacques este etichetată „Frère Blaise” în acest manuscris.,colectorul de partituri James Fuld (1916-2008) afirmă că melodia a fost publicată pentru prima dată în 1811 și că cuvintele și muzica au fost publicate împreună la Paris în 1869. O publicație anterioară din 1825 a inclus cuvintele împreună cu o descriere a melodiei din solfège, dar nu în notație muzicală., Cuvintele și muzica apar împreună în Reconstituiri de l ‘ enfance: Culegere de Rondes Jeux avec et de Petites Chansons pour Faire Jouer, Danser et dirijor de cor avec les Enfants onu Accompagnement de Piano Très-Facile de Charles Lebouc, care a fost publicat pentru prima dată în 1860 de către Rouart, Lerolle & Cie. la Paris. Această carte a fost foarte populară și a fost republicată de mai multe ori, există atât de multe ediții.muzicologul francez Sylvie Bouissou a găsit unele dovezi că compozitorul Jean-Philippe Rameau a scris muzica., Un manuscris la Biblioteca Națională franceză conține Frère Jacques printre 86 canoane, cu Rameau enumerate ca autor.în 1926, melodia a fost folosită într-un imn patriotic scris de ofițerii Academiei Militare Whampoa, „Revoluția cetățenilor” (国民革命歌).
Comparație cu Fra JacopinoEdit
Frère Jacques poartă o asemănare cu bucată Toccate d’intavolatura, Nr. 14, Capriccio Fra Jacopino sopra L ‘ aria Di Ruggiero compusă de Girolamo Frescobaldi, care a fost publicat pentru prima dată în jurul 1615 – „Fra Jacopino” este un potențial traducere italiană pentru „Frère Jacques”., Edward Kilenyi a subliniat că Fra Jacopino împărtășește aceeași Frère Jacques-ca melodie ca Chanson de Lambert, un cântec francez datand din 1650, și o melodie populară maghiară.
tonul Frère Jacques este unul dintre cele mai de bază canoane repetate, împreună cu melodia a trei șoareci orbi. De asemenea, este suficient de simplu să se răspândească ușor din loc în loc. De exemplu, Barbara Mittler într-un rezumat al conferinței subliniază că melodia lui Frère Jacques este atât de bine asimilată în cultura chineză încât ar putea fi considerată pe scară largă ca un folksong chinez în China numit „doi tigri”.