după aceea, un individ este învățat tehnici de relaxare, de exemplu tehnici de respirație, strategii de relaxare musculară sau tehnici de imagistică mentală.componenta finală a desensibilizării sistematice implică expunerea pacientului la situația lor fobică, în timp ce este relaxată. conform desensibilizării sistematice, două stări emoționale nu pot exista în același timp, o teorie cunoscută sub numele de inhibiție reciprocă., prin urmare, o persoană nu este în măsură să fie anxioasă și relaxată în același timp, iar relaxarea ar trebui să depășească frica. Pacientul începe în partea de jos a ierarhiei fricii și atunci când pacientul poate rămâne relaxat în prezența stimulului, progresează treptat la nivelul următor. Pacientul își mișcă treptat drumul în ierarhie până când este complet relaxat în cea mai temută situație; în acest moment desensibilizarea sistematică are succes.,
Evaluarea sistematică desensibilizare
O putere de desensibilizare sistematică vine de cercetare dovezi care demonstrează eficacitatea acestui tratament pentru fobii.
McGrath și colab. (1990) a constatat că 75% dintre pacienții cu fobii au fost tratați cu succes folosind desensibilizarea sistematică, atunci când se utilizează tehnici in vivo (vezi mai jos). Acest lucru arată că desensibilizarea sistematică este eficientă în tratarea fobiilor.
extensie: sprijin suplimentar vine de la Gilroy și colab. (2002) OMS a examinat 42 de pacienți cu arahnofobie (frica de păianjeni)., Fiecare pacient a fost tratat folosind trei sesiuni de desensibilizare sistematică de 45 de minute. Când examinați trei luni și 33 de luni mai târziu, grupul de desensibilizare sistematică a fost mai puțin temător decât un grup de control (care au fost învățați doar tehnici de relaxare). Acest lucru oferă un sprijin suplimentar pentru desensibilizarea sistematică, ca tratament pe termen lung pentru fobii.cu toate acestea, desensibilizarea sistematică nu are efect în tratarea tuturor fobiilor., Pacienții cu fobii care nu s-au dezvoltat printr-o experiență personală (condiționarea clasică), de exemplu, o teamă de înălțimi, nu sunt tratați eficient folosind desensibilizarea sistematică. Unii psihologi cred că anumite fobii, cum ar fi înălțimile, au un beneficiu evolutiv de supraviețuire și nu sunt rezultatul experienței personale, ci rezultatul evoluției. Aceste fobii evidențiază o limitare a desensibilizării sistematice, care este ineficientă în tratarea fobiilor evolutive.