Codul civil: conținutul și forma
Cuprinde 36 de legi și 2,281, în războiul cu articole, dispuse în 3 părți consacrat pentru oameni, bunuri și proprietăți, scrise în stil clar și concis astfel încât să se evite orice ambiguitate, Codul civil a fost „un corp de legi menite să direcționeze și repara sociale, familiale și a relațiilor comerciale între oamenii din același oraș” (Portalis: Expunere général).,
mai tradițional decât unii dintre colegii săi mai revoluționari, Bonaparte și-a lăsat amprenta asupra codului civil prin reimpunerea superiorității soțului și tatălui în contextul familiei. Femeile au trecut de la a fi sub controlul taților lor la a fi sub controlul soților lor și nu au putut să efectueze niciun act juridic sau să – și administreze bunurile fără acordul lor-nici măcar nu li s-a permis să exercite liber profesia la alegere., Abia după vârsta de 25 de ani, copiii nu mai erau sub autoritatea tatălui lor și se puteau căsători fără să-i ceară permisiunea. Taților li s-a permis, de asemenea, să-și trimită copiii în locuri de corecție în cazurile în care considerau comportamentul copilului inacceptabil. În cele din urmă, naționalitatea a fost trasmisă doar de tată – singurii oameni care ar putea fi francezi erau cei al căror tată era francez., Au existat și alte măsuri care au păstrat mai mult din inspirația lor revoluționară, cum ar fi cea privind divorțul (care era permis doar de comun acord) și egalitatea copiilor în ceea ce privește moștenirea. Adopția, autorizată numai pentru persoanele care au împlinit vârsta responsabilității, a fost reglementată în mod similar de Codul civil. noile legi privind proprietatea au măturat tradițiile feudale (unele dintre ele vechi de secole) și au constituit baza unei schimbări sociale profunde și durabile., În plus, Codul civil, atât în Franța, cât și în Europa continentală, a fixat în mintea popoarelor idei precum drepturile și îndatoririle fundamentale ale omului, egalitatea, cetățenia, libertatea de conștiință și de exprimare și protecția proprietății.
activitatea de Codul Civil a fost finalizată prin adoptarea unui cod de procedură civilă în 1806, un Cod de Comerț în 1807, un Code d ‘ Instruction Criminelle în 1808 și un Cod Pénal în 1810. În cele din urmă, în 1807, Codul Civil a preluat numele, Codul Napoléon.
Trans. P. H.